Rezumarea primului mesaj :

Orele tocmai ce se terminaseră, dar cum destule examene urmau, avea nevoie de puţin ajutor la câteva materii. Ea nu credea aşa, bineînţeles, dar părinţii ei au zis că ar trebui să înveţe mai mult, iar cum Jaein este o fată ascultătoare, aşa a şi făcut. Până la urmă, îi plăcea să înveţe, deci nu o deranja să stea mai mult la şcoală. Oricum nu avea cu cine să iasă, pentru că nu avea niciun prieten sau prietenă şi decât să stea în casă, mai bine stă aici, la liceu.
Era îmbrăcată în uniforma liceului care era constituită dintr-o fustă scurtă şi o cămaşă albă fără mâneci lungi. Îi plăcea uniforma, doar că ura fusta aia cretină şi trebuia să aibe grijă de fiecare dată să nu se uite cineva pe sub ea când se lasă mai în jos să îşi ia ceva de pe podea, sau mai ştiu eu ce. Liceul ăsta era plin de perverşi care o speriau pe Jaein mai rău decât ar trebui.
Intră în clasă, cu căştile de la iPod în urechi, ascultând melodia 'Run' de la Epik High. Adorase melodia asta de mult timp şi încă o ascultă în disperare.
În clasă nu era nimeni, nici profesorul nu venise. Sau profesoara. Încă nu ştia cine o va medita, dar nu prea îi păsa ei atâta timp cât venea cineva.
S-a aşezat în prima bancă, trăgând un alt scaun mai lângă ea pentru a-şi întinde picioarele subţirele şi fine deasupra lui. Nu ar fi făcut aşa ceva dacă era profesoara/profesorul în clasă, fiindcă, Jaein este educată şi nu vrea să ţipe cineva la ea. Chiar dacă nu arată cum se simte, şi pare dură, de fapt este foarte dulce şi vulnerabilă.

Privea cerul si se invartea in cerc precum un copil mic, probabil lumea deja il credea un ciudat, dar deh, daca se plictisea. Se opri cand il vazu pe pusti. Ce ? Gata petrecerea? S-a terminat? Putea pleca. Stramba din nas cand il auzi.
"Nu e treaba ta ce fac eu cu viata mea, inteles?" Si-a dat ochii peste cap, doar asta ii mai trebuia un pusti ce sa-i dea lectii de viata. O ranea? Doar plecase atat, nu era vina lui ca fata se gandea doar la propria persoana, sau macar asa credea el. Voia si el s-o faca fericita si tot ivna lui era, clar, el era de vina, ce voia sa se spanzure? Poate asa era mai bine. Isi dadu din nou ochii peste cap.
Zambi venindu-i imediat o idee. Il prinse usor de umeri, caci nu voia sa-l sperie, si-l privi in ochi.
"Vrei ca noona sa fie fericita, right? Am o idee cum putem s-o facem fericita, dar tu trebuie sa ma ajuti, vrei?" nu credea ca va cere ajutorul unui copil. Ii zambi sincer, incerca sa para dragut cu el, chiar daca probabil copilul nu-l suporta deloc, sentimentul era reciproc.

„Okay Hyung!” Băieţelul aprobă cu un zâmbet şi îşi ridică degetul mare, făcând un semn că e okay cu tot ce a zis Shin.
**
Aish, se întreba ce tot fac amândoi. Chiar dacă ea cânta, dansa şi ce făcea, gândul îi era la Shin şi acel puşti. Oare ce făceau?! UGH, dar de ce nu putea să se ducă să vadă? Îşi muşcă buza, având intenţia de a ieşi de acolo, mai ales că el nu îşi luase sacoul şi probabil murea de frig. Hm, oare de cât timp erau acolo? A privit ceasul şi rămase şocată să vadă că trecuseră două ore iar ei i se părea că au trecut doar câteva minute. Weird. Încercă să oprească muzica dar apoi realiză că de fapt aceea mergea non stop şi nu era nevoie să o oprească, apoi luă sacoul şi ieşi din încăpere, ducându-se către locul unde credea că e băiatul. Ah, de ce trebuia să fie atât de multă lume? Nu putea vedea nimic. A, e cumva cel care se învârte? Psh, cum de nu l-a observat? A început să râdă şi se duse la spatele lui, punându-i sacoul pe el. Observă că jos era şi puştiul acolo. Well, well, reuniune de familie, I see. A chicotit uşor când îl auzi pe băieţel ţipând ‚noona’ şi venise la ea în braţe. So cute. Chiar se întreba cum va fi ea când va avea copii. La fel de copilăroasă? Hm, poate că nu. Timpul schimbă oamenii, uneori în bine, uneori în rău. Pe Jaein nu avea cum să o schimbe în rău, cu siguranţă. Însă îi era frică de cum se va schimba Shin. Eh, oricum ar fi, ea îl va iubi, right? Nu avea să-l lase să dispară aşa uşor din viaţa ei.
Se ridică puţin, îmbrăţişându-l şi pe Shin, dându-i un sărut scurt pe buze. Bine, trebuia să fie puţin mai lung, dar copilaşul începuse să tuşească pentru a atrage atenţia şi să-i facă să se oprească. După ce îşi îndepărtă chipul de al lui Shin îi zâmbi şi îl îmbrăţişă încă o dată. Chiar era bucuroasă că o scoase undeva, cu toate că se distrase numai ea şi el probabil dormea. „Gomawo, you’re the best!”

"Okei~ Rolul tau e sa stai aici si daca vine s-o faci sa intre inapoi cat mai repede, bine?" intreba, baiatul acceptand, stia ca trebuie sa-l asculte, mai ales cand venea vorba de "noona". Alerga repede de acolo si se indrepta spre apartament, chiar daca stia ca ii va lua mult. Intra in apartament si isi lua chitara repetand in gand versurile pe care le scrisese ca sa nu le uite. Iesi cu chitara in mana si incepu sa alerge din nou,daca voia sa ajunga repede nu trebuia sa mearga incet, era normal. Trecuse si pe la magazinul acela, si ii cumparase fetei inelul. Okei, Shin, calm down, nu esti printul din poveste, dar nu voia s-o vada trista, el incercase sa fie ca ea, insa ii era greu,fooaaarte greu. Ajunse la timp incat sa-si traga si respiratia, obosise rau, mai ales ca nu era deloc bun la sport, dar DELOC.
La timp ca atunci si fata iesi, isi lua o pozitie dreapta lipindu-se cu spatele de un perete si cu chitara la spate, ii zambea larg si intr-un fel nevinovat.
"Hai in parc!" spuse repede, ce-i drept, se cam razgandise cu aceea idee, sigur avea sa arate ca un prost in fata ei, si nu-i iesea daca incerca sa fie romantic, probbail nu era stilul lui.

Îl privi puţin suspicios când dădu cu ochii de chitara din spatele lui. Era el Jung Shin Yu, sau o persoană care semăna perfect cu el?! Hm, dacă era el, atunci când luase acea chitară?! Şi de ce o luase? Ah, avea atât de multe întrebări în cap încât o durea. Arătă cu degetul înspre chitară, dorind să primească un răspuns, dar în schimb, auzi doar un ‚hai în parc’. Okay, devine şi mai ciudat decât se aştepta ea. De ce în parc? Voia să-şi ia acel cocktail care era în pungă, sau îngheţată sfărmată. Era atât de yummy, sau poate... mâncare coreeană de pe străzile din Hongdae? Dorea să bântuie pe acolo mult timp. Dar în final, acceptă să meargă în parc deşi habar n-avea ce trebuiau să facă acolo. Practic, un cuplu normal se duceau acolo pentrui a se plimba, a arăta lumii cât de perfecţi sunt, yada yada. „WAE? Ce e cu chitara?” întrebă ea dintr-odată, simţind că nu mai poate să ţină numai în ea. Avea nevoie de răspunsuri foarte repede sau altfel avea să-l oblige pe băiat să îi spună ceva, ori îl va obliga pe cel mic, care sigur ştia ceva având în vedere că au fost împreună când a ieşit Jaein. E ceva putred la mijloc, iar ea îşi putea da seama uşor asta. În timp ce aştepta răspunsul băiatului, se lăsă puţin mai în jos, pentru a ajunge la puşti. „Ce vrea să facă [,] cu chitara?” , întrebă ea şi de data asta, dar copilul doar se întoarse pe călcâie şi dădu din cap în semn că nu, apoi fugi. WAT. What the fuck is happening here. A mărit ochii şi oftă scurt, bătând cu piciorul în ciment. De ce nimeni nu voia să-i spună nimic?! Urât, nu e frumos să ascunzi ceva unei fete.

Okei, era prea curioasa. inspira adanc si isi puse chitara in brate, miscandu-si usor degetele pe corzile ei.
"Am sa ma fac de rusine, am sa ma fac de rusine..." isi repeta in gand, incerca sa fie si el ca baietii din filmele romantice, spera doar sa-i iasa ceva, daca nu, se ascundea pana uita lumea de acel incident.
Deobicei in momente de jena uita totul, asa cum uita si versurile melodiei, dar incepu sa cante o melodie ce-i placea mai mult, AJ Rafael-Without You, era destul de buna dupa parerea sa, si versurile i se potriveau putin.
"-Bucket full of tears/ Baby know I’m here/ I’m here waiting/ Just close your precious eyes/ And just realize/ I’m still fighting/ For you to be with me/ Sit under this tree/ And we can watch the sunrise." sper norocul sau incepea melodia incet, trase putin aer in piept, pentru refren, insa fara sa piarda ritmul de la chitara.
"Wake up feel the air that I’m breathin' /I can’t explain this feeling that I’m feelin'/ I won’t go another day without you/ Hold on I promise its gets brighter/ When it rains I’ll hold you even tighter/ I won’t go another day without you!" continua sa-si miste degetele pe corzile chitarii, pastrand ritmul melodiei, praca toti disparusera pentru el, nici numai stia unde era. Defapt de fiecare data cand incpea sa cante, parca aluneca in alt univers.
"I know your feeling down/ Like no ones around/ But baby your wrong / Just get rid of the fear/ Promise that I’m here/ I’ll never be gone/ So baby come with me/ We can fly away and we can see the/ Stars shine/ And baby you can be my love~" Melodia era mai lunga, dar uitase ultimul vers asa ca mai canta inca odata refrenul incheind, inchise ochii din intinct, nu voia sa dea in el sau sa o auda razand, chiar ii era frica de reactia fetei, mai ales ca incerca sa-i faca pe plac, din cat vazuse si el in filme.

Îşi băgă mâinile în buzunar, făcând paşi micuţi către parc, dar ceva o făcuse să o oprească. Ceva ce nu credea că i se va întâmpla tocmai ei, dar viaţa chiar îi făcuse multe surprize în doar câteva zile. La început a auzit doar câteva note de chitară, dar apoi vocea lui Shin. A crezut că numai ea poate auzi asta, credea că e doar imaginaţia ei, dar s-a înşelat. Se întoarse cu faţa la el, şi aşa făcuseră şi lumea din jurul lor. Jaein rămase complet şocată, nici nu ştia cum să reacţioneze. Versurile melodiei, modul în care cânta el, vocea lui, o emoţionaseră atât de tare încât avea lacrimi în ochi. Obişnuia să plângă la astfel de scene în drame, dar uite că i s-a întâmplat tocmai ei asta. Nu îi venea să creadă că tocmai el făcea asta, de faţă cu toată lumea. Nu părea acel băiat din drame, dar de fapt, nici nu era băiatul din dramele pe care le vedea ea, era băiatul care era în inima fetei, care cânta pentru ea şi nu îi păsa că toată lumea se uită la ei, nu îi păsa că unii se uitau la el ca la un pedofil pentru că fata era mult mai scundă şi se vedea că era şi mult mai mică.
Încercă să îşi astâmpere lacrimile, dar cu cât încerca să se gândească [,] că nu ar trebui să plângă, cu atât îi curgeau mai multe lacrimi pe obraji. Doar că, acum nu avea o faţă tristă, avea un zâmbet pe chip şi fiind încă şocată, avea mâna la gură. A trebuit să stea aşa puţin timp ca să realizeze ceea ce se întâmplă. Era... îngheţată, practic. Dorea să se mişte, dar nu putea face asta. Nu credea că va reuşi să plângă la o melodie vreodată, dar ceea ce nu credea atunci e că băiatul va face asta.
O persoană din spatele ei o împinse, văzând-o cât de şocată e, practic dorind ca ea să se ducă înspre el. Abea atunci a putut să se mişte şi să facă ceva. Îi dădu puţin chitara la o parte şi îşi agăţă braţele de gâtul lui. „Shin”, îi şopti numele în timp ce îşi lipi chipul de umărul lui, strângându-l puternic în braţe. Acum, ar putea să-l îmbrăţişeze non stop şi nu s-ar plictisi. Îl iubea enorm, mai ales acum. Nu îşi mai punea întrebarea ‚oare chiar mă iubeşte?’. O persoană ce nu ar iubi-o pe Jaein, cu siguranţă nu ar face asta. „Saranghae!” Lacrimile începuseră să îi curgă şi mai rapid, mult mai multe, dar nu prea-i păsa de asta. Asta e probabil prima dată când o vede pe fată plângând de bucurie, right? Poate se săturase de fată plângând, adică, please. Cine nu s-ar sătura de o persoană care plânge din orice? Dar acum, era chiar imposibil pentru o fată să nu plângă. Un moment ca ăsta îşi doreşte orice fată, dar nu toată lumea primeşte ce vrea, doar că, Jaein da. Jaein a primit mereu tot ce a dorit de la Shin, mai devreme sau mai târziu.

O imbartisa la randul sau fiind bucuros ca era chiar asa fericita incat sa inceapa sa planga, el daca era pus in situatia ei probabil lesina, stia ca e foarte slab in astfel de momente. Era bucuros s-o aiba aproape, si se simtea mandru ca-l invinse pe piticul ala, fata nu avea cum sa se marite cu ala, stia, dar tot avea o satisfactie interioara pentru fapta lui. Isi lasa fruntea pe umarul fetei cand se auzi un sir de aplauze de la oamenii cei inconjurau, sincer, ii era rusine si sigur era rosu la fata. O indeparta putin si isi lipi buzele de ale ei, inchizand ochii, pentru ca fata sa-i urmeze gestul. Scoase destul de incet inelul din buzunar si ii ridica mana punandu-il pe deget, spera ca acum sa nu se mai indoiasca de el si de faptul c-o iubeste, n-avea cum s-o compare cu altcineva, pentru ca ea era perfecta pentru el, si il completa in mai multe sensuri. Stia ca uneori se comporta oribil cu ea, dar asa era el si probabil deja se acomodase cu schimbarile sale bruste de comportament. Isi deslipi bzuele de ale ei.
"Hey baby, you're mine~" isi aduse aminte de cuvintele fetei cand se intalnisera, asa ca le repeta, dar schimba cuvantul "tutor" cu "baby".

Fluturii din stomac îşi făcuseră şi ei apariţia uşor, ca de fiecare dată când el o privea în ochi, o săruta, o îmbrăţişa. De fapt, ea avea fluturi în stomac de fiecare dată când el făcea ceva.Nu contează ce lucru micuţ făcea, ea avea fluturi în stomac. Îl iubea mai mult decât îşi putea imagina cineva. El a fost mereu alături de ea, chiar dacă uneori o făcea să plângă, uneori o făcea să se simtă importantă. Se obişnuise cu toate laturile lui, cu schimbările bruşte de comportament, se obişnuise cu tot. Şi sincer, îi plăcea mai mult aşa, chiar dacă uneori prefera să păstreze un comportament şi să îl ţină pe ăla până la sfârşit. Probabil dacă s-ar schimba, ar fi o relaţie prea banală, prea scoasă dintr-o dramă, iar ei nu îi place aşa.
Când simţi ceva pe degetul ei a mărit ochii şi îl privi mirată. Luase inelul la care se uitase ea mai devreme? Gosh, Shin chiar dacă nu e tipul romantic, are unele momente de-ale lui când poate lăsa orice fată cu lacrimi în ochi. Sau poate doar pe Jaein. „Hey baby, you’re mine”, la auzul acestor cuvinte a chicotit, ştergându-şi lacrimile de pe obraji. Nu credea că încă mai ţine minte ce îi zise în prima zi, dar Shin reuşeşte mereu să o surprindă cu câte ceva. „Hey hubby, you’re mine too.” La început avu intenţia de a zice ‚honey’ dar pe gura ei a ieşit ‚hubby’, ceea ce o mirase cât de cât şi pe ea. Poate că inelul era de vină, aşa-i? Evident. Asta vor zice toţi dacă îi vor vedea pe amândoi cu inele.
Îşi privi atent inelul de pe deget şi afişă un zâmbet în colţul gurii. Perfect inel, perfect şi băiatul care i-l dăduse. Mai bine zis, ziua asta e perfectă. Se apropie mai mult de el până când putu să se agăţe de gâtul lui. „Gomawo!” Şi cu asta, îşi ridicase ambele picioare în jurul corpului băiatului şi îşi lăsă capul pe umărul lui. „Mergem acasă?” , a întrebat după, ştiind că Shin deja se obişnuise cu ea, dorind să fie cărată mereu în braţe. Nu era nevoie să o ducă tot drumul, pentru că ştia că era destul de grea pentru o persoană atât de slabă ca Shin.

Ii zambi, chiar o iubea cu adevarat, chiar daca la inceput i se paruse un copil enervant, chiar daca la inceput era doar o gluma pentru el sa vada cum e sa ai o relatie, incepuse sa tina la ea mai mult decat credea. Eh~ Avea farmecul ei, si asta era deajuns pentru el.
Se invatase cu ea, ridica [,] chitara putin mai sus in mana, sa n-o scape, si o mana o avea pe spatele fetei ca sa nu cada si ea jos. Mergea incet spre apartament, care era defapt graba? Realizase ce-si propuse in dimineata aceea, acum ea avea un inel pe deget se mai putea indoi de iubirea lui? Si daca avea sa continuie asa, avea sa faca lucruri si mai marete sa-i demonstreze ca doar pe ea o vede, gasea el, oricum era destept cand venea vorba de planuri de acest gen.
Voia sa-i demonstreze si lu' piticania aia ca n-are cum s-o ia de la el pe JaeIn, nu-i venea sa creada ca face concurenta cu un copil, era prostesc, dar totusi amuzant.

La orice pas ce-l făcea băiatul, ea spune mereu ‚I love you’. Probabil până acum a repetat aceste trei cuvinte de mii de ori, doar că ajunse la un moment dat să se încurce şi schimbase ‚love’ cu ‚adore’, apoi ‚adore’ îl schimbase cu ‚need’ şi continuase aşa cu fiecare cuvânt care descria sentimentele ei pentru tânăr. Ziua asta clar e cea mai perfectă din viaţa ei. Shin o făcea din ce în ce mai fericită pe zi ce trece, chiar dacă uneori se schimba şi o făcea tristă. Până la urmă, nu toată lumea poate fi perfect la nesfârşit, right? Şi ce fel de relaţie e aia care nu are nici măcar o contrazicere în ea? Perfectă, da, dar ea nu avea nevoie de perfecţiune. „I love you so much” , a finalizat la un moment dat, nu pentru că el se oprise şi nu mai făcea paşi, dar pentru că îşi simţea că ochii i se închid. De fiecare dată când era în braţele lui simţea acea nevoie de a adormi acolo. Se simţea protejată şi iubită, plus, obişnuise să adoarmă numai în braţele lui de câteva zile, deci pentru ea, dacă era în braţele băiatului, însemna că trebuie să se culce.
Îşi închise ochii şi în doar câteva momente adormise. Adormise aşa repede datorită mersului lent al băiatului. Îi plăcea să fie legănată când dormea, iar mersul lui cam asta îi făcea. Aşa păţea şi când era într-o maşină. Adormea imediat ce se aşeză pe banchetă. Chiar dacă dormea, dintr-odată, îi zise din nou că îl iubeşte. Asta pentru că şi visele ei erau cu el, în mintea sa repetându-se ce s-a întâmplat mai devreme.

Adormise? Gata? Asa repede? Din cate stia el de la plans oboseai, se simtea bine sa stie ca o facuse sa planga de freicire si nu era vreo alta boacana de a lui. Intra in bloc si apoi in lift, erau cateva persoane ce il priveau putin ciudat.
Fica ta? intreba un om mai invarsta. Baiatul se rusinase putin mai mult acum, spera ca fata sa nu se trezeasca si sa inceapa iar sa planga. A dat doar simplu negativ din cap, apoi, dupa ce usile s-au deschis s-a indreptat direct spre apartament si l-a deschis, a intrat in camera si a lasat-o incet pe pat, punand chitara pe un fotoliu. Acum se simtea mai bine, desi era mult mai obosit. Se intinse si el pe canapeaua din sufragerie, adormind imediat, era clar obosit, dar era bine ca-si indeplinise misiunea si acum fata era fericita.

Nici nu se mişcase în timp ce dormea, dar după ceva timp întinse mâinile crezând că Shin e lângă ea, dar tot ce putu prinde în braţe a fost o pernă sau un ursuleţ, nu ştia exact ce ea. Nu era la fel de confortabil ca Shin, deci împinse imediat acel lucru. Spera să fie Shin, dar probabil se duse la muncă, nu? A deschis ochii, privind ceasul de la mână. Hm, trecuse o jumătate de oră de când au plecat din oraş, se pare. Îşi subţie buzele, ridicându-se de pe pat pentru a se schimba în ceva mai confortabil. A scos o pereche de pantaloni scurţi şi un tricou mai lung. Era destul de cald în apartamentul tânărului lor. A dorit să se aşeze pe pat din nou, dar parcă dorea mai mult să cânte aceeaşi melodie la chitară. Avea o memorie destul de bună şi chiar dacă atunci era complet şocată, a privit cu atenţie şi acordurile băiatului. A căutat chitara prin casă, şi o luă în mână întorcându-se în dormitor, dar ceva îi atrase atenţia. Canapeaua. De fapt, Shin ce se afla pe canapea. Ah, credea că era plecat. Ce bine, dar spera să nu-l trezească. Se întoarse în dormitor şi se aşeză pe pat, cu chitara în braţe. Îi puse un picior pe celălalt, lovind coardele încetişor pentru a nu creea sunete prea puternice. Hm, cum erau versurile? "Bucket full of tears... Aish, cum era?!" A bătut din picior şi a continuat să cânte la chitară o parte pe care o ştia, dar ajunse să cânte altceva. Ştia să cânte la chitară, da, dar nu atât de bine precum băiatul pentru că la orele lui făcea altceva.

Isi deschise rapid ochii cand auzi corzile chitarii, insa nu se misca, fata incerca sa cante melodia? Chicoti silentios privind tavanul,se simtea chiar bine s-o vada fericita si nu putea sa nu-i admire zambetul. Se ridica incet de pe canapea si se opri in pragul usii privind-o.
"Trebuie sa exersezi mai mult ca sa treci la mine.." zambi din coltul gurii privind-o, nu se referea tocmai la materie, insa daca fata intelegea asta, el avea sa lase asa. Se aseza in pat , in stil turcesc langa ea.
"Vrei sa te ajut?" clipi des precum o fata privind-o tot mai rugator, se descurca destul de bine, chiar daca nu prea era atent la ora lui, dar ce avea cu el de nu era atenta la ora lui? Nu preda bine sau cum? Eh~ de acum avea sa fie atenta, nu chiar la lectie, dar macar avea sa fie atenta, era un inceput.

Pe moment dorea să lase baltă cântatul la chitară pentru că nu îşi aducea aminte decât un acord, iar ăla nu era destul pentru a cânta toată melodia, deci ajunse să cânte altceva, lent. Dar nu apucase să o termine, nici măcar să ajungă la jumătate pentru că auzise vocea băiatului. De fapt, simţise prezenţa lui dinainte de a-i auzi vocea, dar încercă să ignore. Se crede chiar aşa bun, sau ce? Well, trebuia să recunoască. Era chiar bun la chitară. Chiar dacă nu era atent la ce zicea, atunci când cânta se concentra mult mai mult pentru că adora acest instrument şi sunetele pe care le scotea.
El se aşeză lângă ea, şi începu să clipească mai rapid, exact cum făcea ea când dorea ceva. Hm, chiar aşa mult îşi dorea să o ajute? Wae? Dorea să o îmbrăţişeze cum fac tipii ăia din drame când învaţă pe o fată să cânte la chitară? HAHA. A zâmbit la acest gând, zicându-şi că probabil el nu avea de gând să facă asta, dar era okay. Atâta timp cât învăţa asta era cel mai bine. Nu ştia de ce dorea să înveţe acest cântec atât de mult, dar îi atrase prea mult atenţia şi dacă l-ar şti şi ea, nu ar fi nicio problemă, aşa-i?
„Evident!” îi răspunse şi îi afişă un zâmbet în timp ce se apropie mai mult pentru a-i putea arăta cu propriile sale degete cum ar trebui să cânte, sau... probabil îi va spune ce acorduri trebuie să facă, dar cum ea îşi dorea să fie mai mult îmbrăţişată decât învăţată, îi va spune că nu ştie acordurile şi îi va trebui să îi arăte tot. Doar că, el ştia perfect că Jaein cunoştea toate acordurile, pentru că acum ceva timp a fost nevoită să cânte în faţa clasei la chitară. Ah, de ce aşa greu? Îşi muşcă buza inferioară şi oftă scurt. „Îmbrăţişează-mă în timp ce mă înveţi!!!!” Îşi acoperi gura imediat după ce zise asta. Nu dorea să spună asta, dar numai aceste cuvinte au ieşit pe gura ei. Se înroşi puţin şi îşi lăsă privirea în jos.

Nu intelegea de ce inca se mai rusina in preajma lui, acum erau aproape oficial casatoriti, nu trebuia sa se mai rusineze. Lui ii placea , o facea mai cute cand o vedea asa. Rase usor, pentru a nu-i da un inteles gresit fetei, apoi o imbratisa de la spate ducandu-si mainile peste ale ei, pe chitara. Spera ca acum sa fie bine, ca orice fata probabil voia ca totul sa se intample ca in filme, dar el unul nu-si dorea asta, doua ore si atat? El voia ca filmul lor sa tina toata viata.
Incepu sa-i miste incet degetele pe corzile chitarii, fata era buna la cantat si stia asta, insa ii placea s-o atinga si sa stea atat de apropiat de ea, simtea ca trebuie sa aiba grija de ea, era prea fragila si nu era pregatita pentru realitate, inca traia in lumea ei, asta il facea sa creada ca e un copil, insa nu avea cum sa-i comande inimii ceva, oricum era deja prin in cusca, fara scapare.

Acele cuvinte ieşiseră fără voia ei, fără să realizeze, şi clar suna ca un ordin. Dar îi plăcea să fie îmbrăţişată de la spate. Acel tip de îmbrăţişare care te surprinde de fiecare dată. Te trezeşti îmbrăţişată de la spate chiar în momente în care nu te aştepţi. E un sentiment plăcut, drept vorbind. Iar acel sentiment îşi făcuse imediat apariţia la Jaein. Doar că, atunci când era mai mică, ura astfel de îmbrăţişări, dar Shin reuşise să schimbe asta. Shin reuşise să o schimbe total. Era o fată tăcută, care nu îşi arată niciodată sentimentele, dar uite-te acum la ea, fiindcă a devenit complet opusul. Nu mai e tăcută deloc, şi sigur îl înnebuneşte pe Shin din cauza asta; îşi arată sentimentele prea mult, plânge dacă e tristă, dacă e fericită, nu mai poate ascunde zâmbetul atunci când cineva face o glumă sau mai bine zis, nu poate ascunde acest zâmbet când îl vede pe Shin făcând asta. Plus, a făcut-o o perversă. Okay, nu numai el, ci şi curiozitatea, dar 70% din vină e a lui. Dacă la început nu se dezbrăcase în faţa ei, nu o atinse, ea acum probabil stătea în banca ei şi rămânea aceeaşi Jaein inocentă. Însă, chiar aşa de mult s-a schimbat? Jaein este inocentă, pură. Chiar dacă uneori mai are unele scăpări, dar e imposibil să nu ai astfel de momente când iubitul soţul tău este Jung Shin Yu. E imposibil.
Când fu îmbrăţişată de el şi practic o învăţa acele acorduri, Jaein nu putu face nimic altceva decât să zâmbească încontinuu. El chiar o făcea să se simtă specială, doar prin aceste îmbrăţişări nevinovate, pupicurile pe care i le dădea, şi bineînţeles, vorbele dulci care cu toate că erau destul de rare. Nu dorea să fie asaltată cu ‚te iubesc’ non stop, sau ‚eşti superbă’. S-ar fi simţit ciudat, deci era bine că Shin nu e aşa.
La un moment dat, îşi lăsă capul pe umărul lui, începând a cânta tocmai ce el o ‚învăţase’. Practic îi arătase numai acordurile, plus bătaia era destul de uşoară. Odată ce-şi lăsă capul pe umărul lui, îi îndepărtă puţin mâinile de pe chitară şi începu să cânte ea. Însă, problema era că nu ştia versurile. Şi era mai bine aşa. Dacă ştia versurile, o bufnea plânsul din nou. Deci mai bine cânta doar la chitară, nu şi cu vocea. Nu dorea să cânte la fel de mult cât a cântat băiatul, pentru că asta ar dura câteva minute. De fapt, dorea enorm să cânte toată melodia, dar dorinţa sa de a-l îmbrăţişa înapoi pe băiat era mai puternică. Aşa că, a lăsat chitara lângă ea pe pat şi se întoarse mai bine cu faţa la el, ducându-şi braţele după gâtul lui. Se întinse pe pat, stând pe o parte şi îl trase şi pe băiat după ea. Nu, nu avea de gând să facă nimic, ca de exemplu să sară pe el şi să-l roage să continue ‚practica’, ci doar să stea, aşa, îmbrăţişaţi. „Hubby” Îşi apropie puţin chipul odată ce zise acest cuvânt, apoi îl mai repetă încă o dată şi iar îşi apropie chipul de al lui. Continuă aşa până când în final ajunse să-i dea un pupic pe buze, apoi îşi îndepărtă chipul şi doar zâmbi.

Cand a vrut sa inceapa sa cantea a fost tras de fata in pat si peste cateva secunde s-a trezit deaspura ei. Cand dorea si el sa primeasca un pupic ea se tot indeparta, se bosumfla pana isi primi "plata", si ii dadu cateva suvite de par de pe chip. Avea un zambet asa linistitor, numai cand il privea se simtea prin spatiu, parca numai era gravitatie si putea sa zboare oriunde vrea, era un sentiment placut pentru el. Se mira cum isi gasise perechea, printre toate acele fete care-i displaceau si-l faceau sa vomita, isi gasise persoana langa care se putea simti fericit. Nu trebuia sa se fereasca de ea , sau s-o minta, pentru ca n-avea motive si spera ca fata sa se simta confortabila la randul ei langa el, ii placea s-o vada rusinoasa, semn ca inca nu se schimbase de tot. Sigur o mare parte din personalitatea fetei a fost modificata de Shin, sau macara asa credea el cand se uita atent la ea.

Devenea din ce în ce mai awkward ca ea să zâmbească şi să stea aşa, fără să facă nimic. Tuşi într-un mod fals pentru a schimba puţin atmosfera şi îl apucă de obraji, jucându-se cu ei. Îi plăcea să facă asta, dar cu greu putea apuca de obrajii lui pentru că era atât de slab! Prinse mai multă piele, adică, numai piele! Credea că o să îi rupă până şi pielea, aşa că îi dădu drumul. Ea, spre deosebire de el, prinsese obrăjiori de ceva timp. De fapt, îi avusese aşa de mică. Dar părinţii ei îi ziseseră că e adorabilă aşa. Plus, oricât ar încerca să slăbească, de acei obrăjiori nu poate scăpa oricum. „You’re cute”, îi spuse şi continuă să zâmbească, dându-i un pupic pe nas înainte de a se strecura pe sub braţele băiatului pentru a se ridica în picioare. Ar putea sta să-i privească chipul mult şi bine, dar devine atmosfera prea ciudată, şi cine ştie ce ar fi ajuns să facă. Nu uitase încă faptul că el e motivul principal pentru care ea devenise perversă, şi dacă îl priveşte prea mult, poate ajunge iar să se roagă de el să continue ‚practica’. Drept vorbind, nu uitase deloc de acea ‚practică’, şi chiar dorea să continue, dar bineînţeles, el o va lăsa imediat baltă, probabil dezbrăcată şi cu litri de salivă pe corp. EW. JUST.EW. Prima dată i se părea destul de scârbos, dar acum dacă se gândea mai bine, nu era deloc scârbos. Bine, doar saliva... dar putea să facă asta fără salivă? No. Deci, trebuia să se obişnuiască.
Stai. El o văzuse fără tricou, fără sutien, right? OH SHIT, uitase de asta. Oh my God, acum chiar se întreba cum rezistase în seara aia. Okay, fără tricou e în regulă. Dar fără sutien? Şi apoi plecase? Ugh, trist. Se înroşise imediat când îşi aduse aminte de asta, şi îşi duse o mână la gură. Nu îi era ruşine de corpul ei, I mean, ea chiar arăta bine pentru şaisprezece ani cu excepţia faptului că era scundă, dar avea forme. Doar că era destul de ciudat să o privească Shin fără haine. Mult prea ciudat. Asta pentru că se răzgândise dintr-odată să oprească totul. Putea să oprească înainte de a-i scoate sutienul, y’know, dar nu! El a trebuit să-i dea jos sutienul şi abea apoi să zică ‚gata’. Acum simţea nevoia de a arunca cu ceva în el, dar ar fi prea ciudat şi de această dată.
Realiză că de fapt ea nu se gândea la cât de jenant fu când el o dezbrăcase, ci la faptul că el nu s-ar fi oprit şi ar fi continuat. Pur şi simplu nu îşi putea controla gândurile în acest moment, era destul de greu. De fapt, nici nu îşi dăduse seama că se gândea la asta până când începuse să-şi muşte buza neîncetat în timp ce-l privea pe băiat. Abea apoi s-a trezit la realitate şi îşi scutură capul. De ce se gândea la asta? Ugh, numai vina lui. Se trânti din nou pe pat, cu faţa în jos şi arătă cu degetul înspre el. „Tu. Mă înnebuneşti.” Ştia sigur că el realizase la ce se gândea, din moment ce ea îşi muşca buza în timp ce-l privea. I mean, nu făcuse asta prea des decât atunci când se gândea la tot felul de chestii perverse, iar el probabil observase acest lucru.

Se aseza in genuchi, pe pat privind-o, deja putea sa ghiceasca la ce se gandeste fata si sigur nu erau ganduri tocmai normale pentru un copil, dar, eh, era vina lui, el o transformase intr-o perversa, isi recunostea vina.
Probabil daca aveau sa aiba un copil, in viitor, avea sa fie un pervers, un mare pervers, dar el nu avea sa ajute la educarea copilului, daca era baiat avea sa iasa o persoana nu tocmai placuta, si daca era fata nu-si putea imagina ce lectii putea sa-i dea. Asa ca responsabilitatea avea sa pice pe umerii fetei. S-a asezat pe burta dand precum un copil mic din picioare.
Zambi mandru, cand o auzi pe fata.
"Eh~ ce sa zic, am farmecul meu, nu?[/]" chicoti.Privea perna stramband din buze.
"[i]Ai incercat cu o fata/" era destul de...proasta, idioata si putin, mai mult, jenanta intrebarea, de ce o intrebase asta? Nu stia, probabil era curios. El chiar voia sa aiba un iubit, caci baietii sunt mai intelegatori, insa se razgandise cand isi dadu seama ca e scarbos, intr-o anumita masura, si avea sa aiba si fanele yaoi pe capul sau, deci era okei asa.

Îşi întoarse din când în când capul pe o parte pentru a lua aer şi încercă să îşi alunge toate gândurile nepotrivite ei. Ah, dacă nu ar fi ca taică-său, probabil până acum era violat, legat de pat şi mai ştiu eu ce idei îi treceau prin cap fetei. Dar nu, normal că Shin trebuia să fie mai rău ca tatăl ei, şi să îi pese atât de mult de vârsta pe care o avea. Ugh, nici măcar nu arăta de şaisprezece ani! Arăta de doisprezece Deci nu înţelegea de ce tot o ţinea aşa mult pe a lui. La optsprezece ani o să fie la fel, scundă şi o fată care arată mult mai mică.
Când îi auzi întrebarea, ridică capul şi îl privi cu nişte ochi mari. Ce a spus? Să încerce cu o fată? Să încerce cu o fată ce?! Arată Jaein a lesbiancă or something...? Poate Jaein se gândea la altceva, iar el la altceva. Nu ştia dacă el se referea ca ea să fi făcut sex cu o fată sau ca ea să fi încercat să vorbească [,] cu una. Meh, atunci nu prea stătu pe gânduri, crezând că probabil e prima variantă. MWOH?! Buzele sale au format o formă de ‚o’ în acel moment, ridicându-se şi stând în stil turcesc lângă el. A stat puţin pe gânduri, iar în câteva minute bufni în râs. Glumeşti, nu? Să încerc cu o fată? Aish, pabo! De ce aş fi încercat cu o fată când te am pe tine?! A continuat să râdă până când realiză ce zisese la final. OH GOD. Îşi astupase gura şi începu să murmure ceva printre dinţi. Okay, nu ştia ce e cu ea şi de ce spunea cele mai ciudate lucruri. De obicei nu spunea tot ce gândeşte, dar azi chiar făcuse total opusul.

Rase incet de reactia fetei, credea c-o sa-l ia la bataie sau o sa stea sa insire lucruri pe care el oricum nu le-ar fi inteles, fiind vorba de fete. Nu se pricepea deloc, era paralel cu fetele, era baiat, deci era normal, dar prietenii lui spuneau ca e bun la asa ceva daca le atrage pe toate, el nu facea nimic, doar se comporta normal, fetele erau cele ciudat, nu si JaeIn, era asa micuta, fragila, finuta si cute, incat ii venea s-o manance, noroc ca nu era canibal.
"Ma referam inainte sa ma cunosti, nici o relatie cu o fata? Okei, las-o balta." prietenii lui credeau ca e enervant cand spune "las-o balta", dar el nu gasea nimic enervant in asta, acum voia sa evite subiectul caci fata se rusina la orice cuvant super-duper sweet pe care-l spunea despre el, il amuza faptul ca spunea lucruri pe care, probabil, voia doar sa le gandeasca.
"Hey, you remember? You are my wife, don't be shy girl!" scoase pueril limba la ea, stia ca la varsta sa nu prea trebuia sa faca asta, dar fata il molipsea.

O relaţie cu o fată înaintea lui? Ce tot spune? El a fost prima persoană din viaţa ei, şi credea că şi-a dat şi el seama până acum. Eh, unele persoane se prindeau mai greu, right? Îşi lăsase privirea în jos şi îşi muşcă buza, dar de data asta nu se gândea la nimic pervy. „Nici măcar nu am avut o prietenă, d-apăi să fiu în relaţie cu una. Pur adevăr. Nu avuse niciun prieten pentru că mai toată lumea o credea o ciudată, apoi o bitch imediat după incidentul de la paisprezece ani, pentru că nimeni nu credea că aceia au vrut să o violeze şi că ea s-a opus de fiecare dată. Meh, dar nici ea nu s-a chinuit să îi facă să înţeleagă. Nici nu îi păsa ce credeau alţii, sincer vorbind.
Când îl auzi vorbind din nou afişă un zâmbet care era probabil cel mai cute pe care îl afişase vreodată în preajma lui. Wife . Suna bine, nu-i aşa? Dar zâmbetul imediat îi dispăru când îi văzu limba. UGH, NU SCOATE LIMBA! Îşi muşcă buza, şi întinse din nou degetul înspre el.
„Ai limba sexy!” Dintr-odată mări ochii şi îşi dădu o palmă peste frunte. Devenea ciudat cum spunea tot ce gândea dintr-odată, dar nici nu putea să se abţină. Până acum a putut să ascundă totul şi dintr-odată a devenit aşa. Weird. „Aish jinjja... nu mai fă nimic ce mă poate duce cu gândul la lucruri perverse.” Well, ei i se părea că tot ce face e sexy şi o trimite cu gândul la lucruri perverse, deci ar trebui să îi interzică să mai clipească, să se mişte, să zâmbească, dar clar nu dorea asta. Nu dorea o statuie în loc de un băiat.

Tocmai atunci isi aduse aminte ca fata nu avusese niciun iubit pana atunci, dar o iubita? Era ridicol, probabil el gasea subiect de discutie, altfel nu putea sa-si explice de ce ar fi pus intrebari asa stupide.
O privi usor ciudat, insa incepu sa rada cand o auzi. Limba sexy? Okei, Shin tocmai ai transformat o papusa de fata intr-o bestie, felicitari! Ai creat un Frankenstein , sau o consoarata a lui. Yupii~ Esti bun la ceva.
"Hai baby, tu nici macar nu stii prea multe, cum poti gandi pervers?" o tachina el chicotind, sigur avea sa se supere pe el, si probabil avea sa-i rupa hainele si sa-l violeze, stai! El era baiatul, trebuia sa ia atitudine. Isi duse un deget in gura, precum un copil mic si ii analiza corpul fetei amanuntit.
Isi musca putin degetul gandindu-se la ea cand o vazu goala. Dadu neagtiv idn cap, trebuia sa inceteze cu asta, i mean,devenea din ce in ce mai stanjenitor pentru el.

Oh nu Shin! Nu muşca degetul ăla aşa. E interzis să faci asta de faţă cu Jaein. Dar stai, de ce îşi muşcă degetul? Îi urmări privirea şi văzu că de fapt el îi analizează corpul. WAT. Îşi acoperi corpul, sau mai bine zis picioarele care nu erau acoperite. Chiar dacă era ea perversă, okay, cât de cât, în aceste momente se înroşea destul de uşor. „Nu muşca degetul, scoate-l din gură. E un lucru pervers şi ăsta!” Îşi închise ochii, încercând a şi-l scoate pe băiat din minte, dar îl văzu şi de această dată tot pe el. OH SHIN O BÂNTUI! Îşi dădu cu palma peste frunte şi deschise ochii, doar pentru a-l vedea pe băiat încă uitându-se la ea.
Îşi întinse mâinile şi se întinse până ajunge la băiat şi se sprijini în mâini deasupra lui. „Ce zici de un duş împreună, hm?” Ştia că va refuza, de asta nici nu puse prea mult suflet în ceea ce întrebase. I mean, refuzase să facă asta de prea multe ori deci se cam obişnuise, deşi acum... hm... nu ştia dacă îl va mai lăsa să scape aşa uşor. Mai ales după ce o făcuse şi mai perversă. Dacă nu o face cu ea acum, o va pune să-i explice totul asu va trebui să se uite cu ea la filme porno, ori să citească ceva pe internet, ah. Trebuia să ştie ceva, cât de puţin. El nu o învăţase nimic, decât că trebuie să lingă corpul persoanei şi atât. Ah, şi să laşi salivă, yup. Cum era să uit?!
„Te rog, doar un duş.Sunt destul de mare pentru asta, nu crezi? Am făcut duş cu ursuleţii mei de pluş şi nu e chiar aşa rău. Nu sunt jucărofilă, dacă te întrebi asta.” a continuat ea, făcând nişte ochişori de căţeluş la care ştia că nimeni nu poate rezista.

Isi scoase repede degetul din gura, nu avea voie sa faca nimic?
"Okei, mami!" a facut bot precum un copil mic si a lasat capul in jos. Nu se suparase , insa chiar nu putea sa faca nimic? Fata gasea in tot ce facea el ceva pervers, clar crease un monstru.
Stramba din nas apoi mari ochii cand ii auzi propunerea, sigur avea sa se intample ca in bucatarie, dar de data asta avea sa-i dea cu ceva in cap , deci nu se risca.
"Nup." a spus simplu dand din umeri si se ridica din pat intinzandu-si spatele. Chiar nu putea sa-si imagineze reactia fetei daca-l vedea gol, probabil si-ar inchide ochii si ar incepe sa tipe. Chicoti la gandul asta.
"Nu vreau sa rupi vreo teava si sa ma bati cu ea in cap in timp ce-ai ochii inchisi.." glumi el, sau nu? Fata era cam rusinoasa si stia ca avea sa se intample ceva de acest gen, in plus, ei doi, dezbracati, impreuna, asta nu avea sa-l tina prea mult in frau, asa ca prefera sa nu accepte propunerile de acest gen, din contra, avea s-o lase sa se uite la filme porno, de ce, nu? Avea oricum sa vomite.